România critică, Rusia ajută autorităţile RM

2009-04-18

Mesajul usturător, dur şi cu tentă evident anti-comunistă la adresa autorităţilor moldovene transmis recent de către Preşedintele român Traian Băsescu, în faţa Camerelor unite ale Parlamentului, alături de activizarea diplomatică a Bucureştiului pe plan extern, a jucat rolul de catalizator pentru recentele repulsii politice din partea guvernării comuniste, în persoana preşedintelui moldovean.

Posibilele complicaţii pentru simplificarea acordării cetăţeniilor române

Decizia oficialilor români de a urgenta facilitarea procedurii de redobândire a cetăţeniei române pentru locuitorii RM dovedeşte, pe de o parte, revigorarea caracterului clasei politice româneşti vizavi de RM. Iar pe de altă parte această denotă posibila cristalizare a unei poziţii univoce în rândul forţelor politice româneşti, care anterior erau dispersate şi chiar divergente în acest subiect. Pe lângă numeroasele constrângeri externe, iniţiativa dată poate fi însă abandonată ca urmare a finalizării campaniei electorale prezidenţiale din România, care demarează în curând, dar şi în cazul victoriei unui candidat mai moderat şi rezervat decât Băsescu în problema cetăţeniei.

Totuşi, Bucureştiul urmează să neutralizeze viitoarele critici ale Bruxellului, care niciodată nu a sprijinit deshis şi în mod univoc iniţiativa României. Mai ales că aceasta poate ameninţa buna desfăşurarea a Parteneriatului Estic vital pentru dimensiunea estică a politicii externe europene, din cauza opoziţiei RM, dar şi a Ucrainei.   

În acest sens, există şi poziţia ostilă a Rusiei care prin intermediul aliaţilor săi europeni ar putea să antagonizeze relaţia dintre Bruxelles şi Bucureşti, pentru a stopa realizarea unui asemenea demers.

Adiţional atitudinii critice a Bruxellului şi atitudinii categorice a Moscovei, simplificarea modalităţilor de intrare în posesie a cetăţeniei româneşti, pentru originarii din RM şi nu numai, ar putea înfrunta antipatia Ucrainei, care tratează lucrurile de asemenea natură drept atentate la adresa securităţii ucrainene. Problema minorităţii naţionale româneşti din Ucraina din perspectiva simplificării acordării de cetăţenii româneşti ar putea determina provocarea unor noi „focare” de coflict pe axa Bucureşti-Kiev. Cu atât mai mult că în dialogul româno-ucrainean scânteiază tensiuni în legătură cu refuzul Kievului de a sista amenajarea Canalului Bîstroe, în pofida obiecţiilor României şi a multiplelor recomandări internaţionale în acest sens. 

Pe acest fond, iniţiativa promovată intens de şeful statului român riscă să fie obstrucţionată, graţie factorilor externi puternic dezinteresaţi în practicarea de către România a procedurii de acordare a paşapoartelor româneşti. Concertarea acestor circumstanţe ar putea obliga statul român, în calitate de membru al UE, să îşi modereze şi/sau să-şi echilibreze oferta de cetăţenie, care la moment este asociat de conducerea României cu un mediu oportun de stimulare a segmentului “românofil” al populaţiei RM, dar şi cu instrument eficient de influenţare a evoluţiei evenimentelor politico-sociale din RM.

Totodată, în contextul relaţiilor moldo-române puternic “asfixiate” şi a vehiculării continue a acuzaţiilor în adresa României privind implicarea ei în organizarea “loviturii de stat” din RM, recentul discurs a lui Traian Băsescu deja este utilizat de “maşinăria comunistă de propagandă” pentru a-şi justifica politica “anti-românească”. Or, chiar ieri, 15 aprilie, Vladimir Vorinin a evocat insistenţa şi “obsesia” cu care România/Preşedintele Băsescu continuă să promoveze “extremismul” în RM, solicintând implicarea UE în stoparea acestor demersuri.  

Mai mult, refuzul intanţelor de judecată moldoveneşti de a verifica listele de alegători sporeşte şansele comuniştilor de a conferi legalitate deplină rezultatelor alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009. Or, actualele aprecieri negative din partea conducerii române, indiferent de faptul că pot fi etichetate drept juste, referitor la calitatea şi natura conducerii din statul vecin alimentează criza instaurată în relaţiile bilaterale. Aceasta ar putea degenera în interzicerea dublei cetăţenii în RM, cu accentul pe cea românească, propagarea şi mai activă şi dură a “moldovenismului”, şi persecutarea, marginalizarea sau “demonizarea” directă sau latentă a promotorilor (partide politice, asociaţii obşteşti, mass-media etc.) ideilor, valorilor şi conştiinţei româneşti (istoria, limbă, cultură etc.).

Chiar dacă misiunile de investigare internaţionale, inclusiv cele europene, vor demonstra autenticitatea recentelor atrocităţi comise de actuala guvernare comunistă, schimbarea „scorului” alegerilor parlamentare este riscantă, atât pentru opoziţia moldoveană, cât şi pentru UE, în general. Astfel, repetarea scrutinului poate avantaja suplimentar PCRM-ul condiţionând o pondere şi mai mare a comuniştilor în viitorul legislativ.

Rusia – „îngerul păzitor” al PCRM

Declaraţia oficială cu privire la evenimentele din RM, adoptate în cadrul şedinţei ministeriale CSI de la Aşhabad, din 10 aprilie, care de facto susţine autorităţile comuniste, elucidează poziţia oficială a Rusiei promovată cu insistenţă îndată după violenţele din 7 aprilie. De altfel, afirmaţiile publice ale oficialilor ruşi consolidează retorica PCRM-ului, inclusiv în confruntarea politico-diplomatică cu Bucureştiul.

În afară de faptul că Moscova nu îşi doreşte schimbarea clasei politice moldovene conducătoare din interese geo-politice vizibile (stoparea extinderii NATO, păstrarea influenţei în RM şi regiune, prin intermediul conflictului transnistrean etc.), aceasta rezultă din inalienabilitatea principiului neimixtiunii în afacerile interne ale statului, mai ales în ce priveşte entităţile politice de pe spaţiul „vecinătăţii sale imediate”. De asemenea, modelul de societate care prinde rădăcini în RM are multe trăsături comune cu “democraţia suverană” “încrucişată” cu succes în Rusia. De aceea, Rusia va acţiona subit, dar şi subtil, la orice încercare de a exclude comuniştii de la putere, fie prin presiuni din exterior, fie prin activizarea “problemei transnistrene”.

Din aceste considerente declraţiile lui Traian Băsescu privitor la faptul că Rusia nu a participat la orchestrarea evenimentelor din RM şi că aceasta nu va susţine fărădelegile comuniştilor sunt destul de fragile. Or, chiar recent compania de stat “Gazprom” a transferat peste 12 mln. dolari “pentru procurarea de carburanţi necesari pentru lucrările agricole, dar şi pentru asigurarea securităţii energetice a RM”. Iar pe tot parcursul campaniei electorale din RM, Rusia a favorizat în mod cras PCRM-ul, respectiv indirect a contribuit la declanşarea evenimentelor de la Chişinău din 7 aprilie.

În mod paradoxal, dar ajutor umanitar rusesc substanţial apare îndată după ce au parvenit promisiunile Preşedintelui român privind acordarea de ajutor umanitar pentru românii din RM. Aceasta ne permite să conchidem că atât Chişinăul oficial, cât şi Moscova, conlucrează efiecient pentru a diminua impactul posibil al dimplomaţiei publice demarate de România, combatând imputurile de “soft power” româneşti cu unele mai puternice şi imediate, dar de origine estică (rusească).  

În ajunul sărbătorilor de Paşte şi de aniversare a 65 de ani de la Marea Victorie a Armatei Sovietice din cel de-al II-lea Război Mondial, acţiunile comuniştilor se vor intensifica şi mai mult, în vederea ameliorării imaginii lor în spaţiul public local, dar şi culpabilizării factorului românesc pretins a fi “periculos” pentru statalitatea, integritatea şi suveranitatea Republicii Moldova.

Denis Cenuşă, comentator politic,
pentru portalul de ştiri UNIMEDIA





Inapoi

Add a comment

*
*
Calculati 7 plus 8.*